'And the fire and the rose are one'

din nou. a 'friend of a friend' thing. (not really, but oh, how i wish).
T.S.Eliot. Little Gidding.
poezie.
geniu?
da. geniu.
e incredibil cum cele mai interesante, frapante si marcante opere le descopar la pura intamplare, prin intermediul unor oameni pe care nu i-am cunoscut niciodata (si probabil k nici nu ii voi intalni vreodata).
asa si cu Eliot.
nici macar nu auzisem de el.
iar acum nici macar nu pot sa concep cum cineva ar putea sa traiasca fara sa-i cunoasca opera, macar seria 'Four Quartets" din care face parte si Little Gidding.
asa cum bine o zice wiki, printre teme se regaseste timpul, muzica, dante si crestinismul, krishna.
dar asa cum bine o zici si insusi Eliot, chiar si o poezie poate insemna lucruri diferite pentru fiecare cititor, ca intelesul 'absolut' al poeziei trebuie descoperit.
asa ca do yourselves a favour, cititi-o, gasiti-va temele, analizati, bucurati-va, plangeti si plangeti-va....
filosofia a fost inventata de oameni si tot ei striga in gura mare ca nu-si are rostul.
oare asa e?

'Ash on and old man's sleeve
Is all the ash the burnt roses leave.
Dust in the air suspended
Marks the place where a story ended.
Dust inbreathed was a house-
The walls, the wainscot and the mouse,
The death of hope and despair,
This is the death of air'

poti sa te adresezi unui mort si mortul sa-ti raspunda?
daca inainte erai sigur de raspuns, mai gandeste o data.