ce n-am avut si ce-am pierdut

am pierdut legatura cu mine insami...
pur si simplu.
cum bine zicea cineva ratacit printre cuvinte: 'am trecut pe langa un templu budist unde niste calugari faceau incantatii si n-am simtit nimic. n-am simtit absolut nimic.'
ei bine io n-am dat de temple budiste, insa sentimentele pe care le aveam atunci cand ma uitam la anumite lucruri nu mai sunt. pur si simplu am intrat intr-o stare de numbness total.
ceea ce e grozav daca stai sa te gandesti.
nu mai simti ura, furia, tristetea, angoasa...tot ce era negativ.
dar cum ramane cu fericirea si iubirea? cu implinirea sufletului atunci cand admiri un amurg perfect rosiatic de toamna?
avem o viata atat frumoasa. timpul este atat de scurt. mintea ne este mult prea materialista.
iar sufletul este victima mintii.
.....
recomand Elegy de Isabel Coixet pentru sufletele ce-au declarat razboi mintii.